ASOCIEREA IN PARTICIPATIUNE


Dreptul 8/1992 - DIFERENTIEREA INTRE ASOCIEREA IN VEDEREA CONSTITUIRII DE SOCIETATI COMERCIALE SI ASOCIEREA IN VEDEREA DESFASURARII UNOR ACTIVITATI COMERCIALE COMUNE (V-le Patulea)

Grijulii cu modul de gestionare al patrimoniului lor, patronii societatilor comerciale care doresc totusi sa-si amplifice si sa-si diversifice activitatea comerciala, colaborand cu alte societati comerciale, nu sunt suficient de bine documentati cu privire la caile pe care pot realiza acest lucru, ei facand o confuzie intre asociere si colaborare in afaceri.

Problema care s-a ridicat in practica a fost aceea daca o societate comerciala poate colabora cu o alta societate comerciala pentru realizarea unei sau unor activitati comerciale determinate (din cele care fac obiectul de activitate al celor 2 societati, conf. contractului de societate si statutului), fara ca cele 2 capitaluri sociale ale societatilor respective sa se contopeasca si fara ca riscurile si raspunderile fiecareia dintre ele sa devina comune.

Un alt aspect al aceleiasi probleme se refera la formalitatile ce trebuie indeplinite pentru ca cele 2 societati comerciale (sau mai multe) sa poata desfasura activitati comerciale conjugate. Ar insemna aceasta o asociere, deci o fuziune, o modificare a contractelor lor de societate si a statutelor, care nu se poate realiza decat cu indeplinirea formalitatilor prev. de lege pentru constituirea sau modificarile intervenite in cursul exercitarii activitatii lor comerciale?

Astfel de nedumeriri izvorasc dintr-o necunoastere sau o neintelegere corecta a continutului notiunii de "asociere" care constituie conceptul pe care se intemeiaza constituirea societatilor comerciale, ca si fuziunea acestora.

In art.1 din legea nr.31/1990 se prevede ca in vederea efectuarii de acte de comert persoanele fizice si persoanele juridice "se pot asocia" si constitui societati comerciale. Iar, prin art.174 din aceeasi lege este reglementata posibilitatea pe care societatile comerciale deja constituite o au de a fuziona, fie prin absorbtie, fie prin contopire, ceea ce reprezinta de asemenea "o asociere" in vederea desfasurarii de activitati comerciale (desigur, in alte conditii sau la alta scara).

Termenul de "asociere" (la care se refera art.1 din legea nr.31/1990) in vederea constituirii de societati comerciale, nu trebuie confundat cu cel de "fuziune" a societatilor comerciale desi in esenta este vorba tot de o asociere dar care are drept efect constituirea unei noi societati comerciale, distincta de cele care fuzioneaza.

Dar, acelasi termen de "asociere" este utilizat chiar de legiuitor si intr-un alt sens, "de colaborare in activitatea comerciala" pe care o desfasoara societatile comerciale. Astfel, prin art.33 din legea nr.15/1990 se prevede ca "Regiile autonome si societatile comerciale se pot asocia in vederea realizarii de activitati comune care prezinta interes pentru asociati. Prin aceasta asociere nu se naste o noua persoana juridica, iar raporturile dintre asociati se vor stabili prin contractul de asociere". Prin art.34 din acelasi act normativ este stabilit si continutul contractului de asociere si anume: partile conractante; activitatile economice ce se vor realiza in comun; contributia fiecarei parti la realizarea activitatilor economice comune convenite; conditiile de administrare si conducere a asociatiei; modalitatea de impartire a rezultatelor activitatilor economice comune desfasurate; cauzele de incetare a asocierii si modalitatea de impartire a rezultatelor lichidarii; orice alte clauze necesare activitatii asociatiei.

In continuare, prin art.35 al legii nr.15/1990 se prevede si posibilitatea societatilor comerciale de a se asocia intre ele "in scopul crearii de noi societati comerciale". Ce se deduce din dispozitiile legale sus mentionate?

In primul rand ca notiunea de asociere imbraca situatii juridice diferite: constituire de societati comerciale; fuziuni de societati comerciale si asocieri in vederea realizarii de activitati economice comune. Asocierea dintre societatile comerciale in scopul crearii de noi societati comerciale, la care se refera art.35 din legea nr.15/1990, este identica cu fuziunea reglementata prin art.174 din legea 31/1990.

O alta subliniere care trebuie facuta, in lumina prevederilor legale mentionate, este ca din punct de vedere al continutului acestora este necesar sa se distinga intre: asocierea in vederea constituirii unei societati comerciale, ca persoana juridica; asocierea in vederea constituirii de noi societati comerciale, prin fuzionarea unor societati comerciale constituite anterior si asocierea in vederea desfasurarii de activitati comerciale comune, fara ca prin aceasta sa se nasca o noua persoana juridica.

Odata clarificate lucrurile pe acest plan, ceea ce constituie sursa confuziilor ce se fac in practica societatilor comerciale, de aici deriva si modul de solutionare al celui de-al doilea aspect al problemei, privind formalitatile necesare de a fi indeplinite, in cazul diferitelor feluri de asocieri la care ne-am referit mai inainte.

1. Asocierea in vederea constituirii de societati comerciale se realizeaza dupa o anumita procedura si cu respectarea unor conditii stabilite prin diferite texte (disparate dar concordante) din legea nr.31/1990. Potrivit art.3,8,32 diferitele tipuri de societati comerciale se constituie prin contract de societate ce se incheie in forma autentica ( este ceea ce in literatura juridica a fost denumita ca fiind "faza consensuala").

Urmeaza faza judiciara, prev.de art.22 (dar si de art.4 si art.34), cand se obtine autorizarea de functionare din partea instantei de judecata.

O a treia faza este cea a publicarii si inmatricularii (sau dupa caz a inregistrarii).

2. Asocierea unor societati comerciale in vederea constituirii de alte societati comerciale (sau fuziunea) , la care se refera art.35 din legea nr.15/1990 si art.174 din legea nr.31/1990 este supusa, asa cum rezulta din art.174 al.2 indeplinirii formalitatilor prev.de art.153 (art. prin care se reglementeaza conditiile in care se pot modifica contractul de societate si statutul societatii comerciale). Potrivit acestui din urma articol, fuzionarea societatilor comerciale poate avea loc cu respectarea "conditiilor de forma si de publicitate" prev.de lege pentru constituirea lor (de fapt, intrucat art.174 al.2 contine o norma de trimitere la art.153, iar prin acest din urma text reglementandu-se conditiile de modificare ale contractului de societate si statutului, legiuitorul vorbeste despre conditiile de forma si de publicitate prev."pentru incheierea lor"; dar, intrucat prev.art.153 se aplica in mod corespunzator nu pentru un caz de modificare a actelor constitutive, ci de fuziune a unor societati comerciale, trebuie sa se inteleaga ca in acest caz este vorba nu de conditii de forma si publicitate prev."pentru incheierea lor", ci de conditii de forma si de publicitate prev. de lege "pentru constituirea lor").

Ramane cea de-a treia situatie juridica, cand asocierea societatilor comerciale se face in vederea desfasurarii unor activitati comerciale comune, reglementata prin art.33 din legea nr.15/1990.

Am vazut ca primele 2 situatii juridice se caracterizeaza prin aceea ca fie se constituie persoane juridice, fie se creaza noi persoane juridice prin fuziunea unor persoane juridice anterior constituite. Si, in mod firesc, aceste operatii sunt supuse unei proceduri si indeplinirii unor conditii de fond si forma, printre care si cele de autorizare, publicitate si inmatriculare, respectiv inregistrare (in cazul modificarilor intervenite in cursul exercitarii activitatii comerciale).

3. Cea de-a treia situatie juridica ce se caracterizeaza prin asocierea societatilor comerciale in vederea desfasurarii unor activitati comerciale comune, fara insa a se crea o noua societate comerciala, nu este similara cu primele doua. In acest caz nu mai este vorba de crearea unei societati comerciale sau de fuzionarea de societati comerciale (chiar daca in aceasta ultima ipoteza, s-ar parea ca fuzionarea a avut loc in vederea desfasurarii unor activitati comune; ceea ce nu corespunde realitatii, prin fuziune rezultand o noua entitate, fie prin absorbtie fie prin contopire si deci nemaifiind in discutie activitati comune, care presupun existenta mai multor entitati). Asadar, activitatile comune desfasurate de societatile comerciale, prin acest ultim tip de asociere, pe baza de contract de asociere, sunt supuse regimului juridic de drept comun, cel al contractelor obisnuite, care in consecinta nu sunt supuse indeplinirii niciuneia dintre conditiile de fond si forma prev. de legea nr.31/1990 (lege speciala, ale carei dispozitii sunt aplicabile doar in cazul constituirii societatilor comerciale si fuziunii acestora).


Dreptul 5/1995 - CONTRACTUL DE ASOCIERE IN PARTICIPATIUNE (N.Tandareanu - Judecator - Judecatoria Craiova)


Avand in vedere frecventa cu care se incheie astfel de contracte, pe de o parte, dar si lapidaritatea reglementarii in aceasta materie, pe de alta parte, credem ca ar fi util un examen mai amanuntit care sa puna in evidenta cateva din caracteristicile "contractului de asociere in participatiune".

Potrivit art.251 Cod Comercial "asociatiunea in participatiune" are loc atunci cand un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multe persone ori societati o participatiune la beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni comerciale sau chiar asupra intregului lor comert, iar in cf. cu art.252 C.com.ea poate sa aiba loc si pentru operatiunile comerciale facute de un necomerciant.

Din definitia data de Codul comercial "asociatiunii in participatiune" rezulta faptul ca aceasta are un caracter contractual, fiind rezultatul unui acord de vointa al partilor contractante, manifestat cu scopul de a produce anumite consecinte juridice.

Contractul de asociere in participatiune poate fi civil sau comercial, in functie de natura obiectului sau. Obiectul asociatiunii in participatiune comerciala il constituie efectuarea de acte sau fapte de comert in scopul obtinerii unui profit ce urmeaza sa fie impartit intre participanti. Acest obiect poate sa priveasca o singura operatiune comerciala, mai multe operatiuni sau chiar intregul comert al "asociatului administrator". De aceea, obiectul contractului de asociere in participatiune trebuie sa se regaseasca in obiectul activitatii autorizate a asociatului administrator, nefiind relevant faptul ca el se regaseste sau nu in obiectul de activitate autorizata a "asociatului participant", atunci cand acesta este un comerciant.

Iata asadar ca inca de la inceputul expunerii noastre ne-am referit la 2 categorii de persoane: asociatul administrator si asociatul participant (care sunt partile din contractul de asociere in participatiune), asupra carora este necesar sa insistam in cele ce urmeaza:

1. Asociatul administrator este de regula un comerciant, adica o persoana fizica ce savarseste fapte de comert avand comertul ca profesiune obisnuita, sau o societate comerciala (art.7 C.com.) . In categoria comerciantilor intra si regiile autonome constituite in baza legii nr.15/1990 si organizatiile cooperatiste, in privinta carora este unanim admis atat in practica judiciara cat si in literatura de specialitate caracterul lor comercial ce rezulta din natura activitatii lor si din obligativitatea inscrierii lor in Registrul Comertului (art.1 al.2 din legea 26/1990). Intrucat legea nu face nici o distinctie in ce priveste pe comercianti, inseamna ca si regiile autonome si organizatiile cooperatiste pot avea calitatea de asociat administrator intr-un contract de asociere in participatiune.

Asociatul administrator poate fi insa si un necomerciant, atunci cand o persoana fizica sau juridica in chip accidental efectueaza o operatiune de comert, operatiune supusa legii comerciale.

Statul si unitatile administrativ-teritoriale nu au calitatea de comerciant, dar pot savarsi acte sau fapte de comert si deci pot avea si calitatea de asociat administrator.

Asociatiile si fundatiile constituite in baza legii nr.21/1924, desi nu au calitatea de comerciant, fiind persoane juridice non-profit, pot savarsi acte si fapte de comert prin intermediul unitatilor economice proprii pe care si le pot infiinta in legatura cu scopul principal in vederea asigurarii unor resurse in conf. cu art.40 din aceeasi lege, deci si ele pot avea calitatea de asociat administrator.

2. Asociat participant la o asociatiune in participatiune poate fi orice persoana fizica sau juridica, comerciant sau necomerciant (desi societatile comerciale intra in categoria larga a persoanelor juridice nu se poate considera ca legiuitorul a intentionat sa excluda celelalte persoane juridice ce nu sunt societati comerciale, ci este mai degraba o inconsecventa legislativa sau o preocupare a legiuitorului de a scoate in evidenta caracterul comercial al societatilor comerciale prin ele insele, neconditionat de efectuarea de acte de comert efective).

Prin asociere nu ia nastere o persoana juridica distincta de persoana asociatilor. Fiecare asociat raspunde pentru obligatiile pe care si le-a asumat fata de cel de-al treilea, dupa cum nici acesta nu are nici un drept decat fata de asociatul cu care a contractat potrivit principiului de drept civil in virtutea caruia nimeni nu poate obliga valabil pe altul. nici asociatii nu pot opune celui de-al treilea existenta asocierii intrucat ea nu are o personalitate juridica distincta, es producand efecte numai intersocios. Nimeni nu se opune insa ca asociatii sa-si dea reciproc insarcinarea pentru efectuarea anumitor operatiuni pe socoteala comuna, dar aceasta clauza trebuie expres prevazuta in contract, ea neprezumandu-se.

Scopul urmarit de parti la incheierea contractului il reprezinta participarea la beneficiile obtinute din activitatea desfasurata. Participarea la beneficii si la pierderi este de esenta contractului de asociere in participatiune si rezulta chiar din definitia data de Codul comercial acestui contract. In cazul in care un asociat este exclus de la beneficii sau de participarea la pierderi sau este prevazuta participarea la pierderi in masura derizorie, contractul este nul, clauza leonina fiind interzisa ca si in cazul contractelor pentru constituirea societatilor comerciale. Faptul ca in contract nu s-a prevazut partea fiecarui asociat la beneficii nu atrage nulitatea contractului ci face sa se presupuna vointa partilor de a imparti egal beneficiile rezultate.

Este valabila clauza potrivit careia unul sau unii dintre asociati sunt aparati de a participa la pierderile produse din culpa dovedita a unuia dintre asociati care se obliga a le suporta in intregime.

Nefiind o persoana juridica distincta cu o personalitate proprie asocierea in participatiune nu are un patrimoniu propriu. Aportul asociatilor la constituirea asocierii poate consta intr-o suma de bani, intr-un bun individual determinat, o universalitate de bunuri sau intr-o prestatie. Potrivit art.254 C.com., participantii nu au nici un drept asupra bunurilor puse in asociere chiar daca au fost procurate de dansii. Aceste bunuri trec in proprietatea asociatului administrator. Asociatii participanti au numai un dept de creanta impotriva asociatului administrator cu privire la bunurile aduse in natura, drept de creanta scadent la data desfiintarii contractului. Cu toate acestea, asociatii pot conveni la incheierea contractului ca bunurile aduse in natura, ca miza sociala, sa li se restituie tot in natura, avand dreptul, in cazul in care restituirea in natura nu mai este posibila, la o despagubire proportionala. In lipsa unei asemenea clauze, asociatii participanti au dreptul doar a li se da socoteala de modul de administrare a bunurilor depuse ca miza sociala, de beneficii si de pierderi. Astfel, ei au dreptul sa ceara asociatului administrator beneficiile rezultate dar si obligatia de a suporta pierderile proportionale. Ei pot cere socoteala asociatului administrator cu privire la modul de administrare a bunurilor atat in cursul afacerii cat si la terminarea acesteia.

In privina posibilitatii ca partile sa convina ca bunurile puse in asociere sa devina co-proprietatea lor, consideram ca o asemenea clauza este interzisa prin art.254 al.2 C.com., care stipuleaza in afara de cele 2 situatii evocate mai sus, asociatii participanti au dreptul numai de a li se da socoteala de bunuri, de beneficii si de pierderi.

Asocierea in participatiune, fiind o societate, este susceptibila de dizolvare, dar neavand un patrimoniu propriu nu ii sunt aplicabile dispozitiile legale privitoare la lichidare, unica consecinta a dizolvarii fiind impartirea beneficiilor de catre asociatul administrator. Iar, in caz de neintelegere intre parti se poate numi un expert care popate fi desemnat fie de catre participanti, fie de catre instanta.

In privinta formei asociatiei in participatiune, art.256 C.com. prevede ca aceasta este scutita de formalitatile stabilite de lege pentru societati, dar ea trebuie sa fie probata prin act scris. In consecinta, nu este obligatorie incheierea actului in forma autentica, nici inscrierea lui la Registrul Comertului si nici publicarea lui in Monitorul Oficial. Nimic nu se opune insa ca partile sa convina asupra acestor formalitati. Singura cerinta este aceea a unui inscris. Forma scrisa nu este ceruta ad validitatem, ci ad probationem. In lipsa formei scrise sunt aplicabile dispozitiile art.1197-1198 C. civil privitoare la proba actelor juridice.

Ca si in cazul societatilor comerciale neregulat constituite este admisibila proba cu martori in scopul dovedirii dizolvarii asocierii, deoarece in acest caz proba se face ca asocierea a incetat, iar nu ca s-a nascut.


Revista de Drept Comercial 4/1995 ASOCIATIUNEA IN PARTICIPATIUNE INTRE TRADITIE SI ACTUALITATE ( Veronica Rebreanu - judecator - Judecatoria Turda)


A. PARTILE CONTRACTULUI

Partile conventiei de asociatiune in participatiune sunt asociantul si asociatul. Asociantul-participantul activ, acela care trateza afacerile comerciale cu tertii in nume propriu, dar pe seama tuturor asociatilor - este, de regula, comerciant sau societate comerciala si doar exceptional poate fi necomerciant, in cazul reglementat de art.9 Cod comercial: "Orice persoana care intr-un chip accidental face o operatiune de comert, nu poate fi considerata ca comerciant; ea este insa supusa legilor si jurisdictiei comerciale pentru toate contestatiile ce se pot ridica din aceasta operatiune". Aceasta concluzie rezulata din dispozitiile art.252 Cod comercial: " Asociatiunea in participatiune poate sa aiba loc asemenea si pentru operatiunile comerciale facute de catre necomercianti". Asociatul - partiocipantul pasiv, acela care participa in asociatie prin aportul unui bun sau a unui fond banesc si care este necunoscut tertilor ( element care confera un caracter ocult asociatunii) - poate fi orice persoana fizica, indiferent daca este sau nu este comerciant, precum si orice persoana juridica, indiferent daca este o societate comerciala, o regie autonoma, o organizatie cooperatista, o societate bancara, o societate agricola, o asociatie sau fundatie sau chiar o institutie bugetara.


B. CARACTERELE SPECIFICE

1.
Fiind incheiat in vederea efectuarii unor acte de comert este un contract comercial si face parte dintre contractele numite, fiind reglementat prin dispozitiile art.251-256 ale Codului comercial.

2.
Poate fi bilateral sau multilateral. Asociantul, comerciant persoana fizica sau persoana juridica, poate incheia contractul de asociatiune in participatiune cu una sau cu mai multe persoane juridice sau fizice, carora le acorda o participare la beneficiile si pierderile operatiunilor sale comerciale.

3.
Este un contract cu titlu oneros, ideea de profit fiind mobilul asocierii.

4.
Este un contract comutativ, partile contractante stabilind de la inceput partea de beneficii sau pierderi ce revine fiecareia, in functie de aportul adus in societate sau in functie de alte criterii pe care acestea le pot stabili de comun acord.

5.
Cu toate ca redactarea clauzelor si chiar constatarea acestora printr-un inscris sunt lasate la latitudinea partilor contractante, consideram, alaturi de alti autori, ca acesta nu este un contract consensual deoarece " in categoria contractelor neconsensuale pot fi cuprinse si contractele la formarea carora legea prevede obligativitatea formei scrise insa fara a sanctiona cu nulitate lipsa acesteia."

Chiar daca legea prevede necesitatea incheierii acestui contract in forma scrisa doar ca o conditie ad probationem, chiar daca unele instante au considerat valabil incheiat un asemenea contract doar prin simplul acord de vointa al partilor, recunoscut de acestea in fata instantei, apreciem ca necesara constatarea prin inscris sub semnatura privata a contractului de asociatiune in participatiune, cel putin pentru urmatoarele considerente :

a) - partile, determinind prin continutul inscrisului " forma, intinderea si conditiunile asociatiunii " (art.255 cod comercial), se diminueaza probabilitatea ivirii unui litigiu intre partile semnatare:

b) - chiar in cazul unui litigiu in legatura cu continutul contractului, acesta ar putea fi mai corect stabilit de catre instanta, in comparatie cu situatia in care ar urma sa fie determinat pe baza unui inceput de dovada scrisa, completat cu proba testimoniala.

6.
Intinderea si conditiile asociatiunii fiind lasate la latitudinea partilor contractante, contractul se poate prezenta fie in forma unui contract de executare imediata, fie in forma unui contract de executare succesiva, in functie de numarul operatiunilor comerciale si de conditiile in care asociantul intelege sa-i acorde asociatului participarea la beneficii sau pierderi.

7.
Contractul de asociatiune in participatiune se incheie intuitu personae.

8.
Asociatiunea in participatiune are fata de terti un caracter ocult. Pe tertii cu care trateaza in nume propriu asociantul nu-i priveste cu cine este acesta asociat, de la cine provine patrimoniul sau cum sunt reglementate raporturile dintre partile acestui contract.

9.
Asociantul isi asuma in exclusivitate activitatea comerciala, partile contractului avand un interes comun, dar nu si o activitate comuna.


C. DISTINCTIA FATA DE ALTE CONTRACTE CU CARE SE CONFUNDA IN PRACTICA.

Date fiind caracterele specifice ale contractului de asociatiune in participatiune, el poate fi distins fata de alte contracte comerciale cu care este uneori confundat in practica, fie dintr-o eroare a partilor in cunoasterea sau interpretarea dispozitiilor legale, fie din intentia mascata de a eluda unele restrictii legale.

a) Contractul de cooperare economica reglementat de Legea nr.15/1990.

Art.33 al Legii nr.15/1990 prevede ca regiile autonome si societatile comerciale " se pot asocia in vederea realizarii de activitati comune " asociere din care nu se naste o noua persoana juridica. Clauzele principale sunt enumerate, cu caracter exemplificativ, de art.34 al aceleiasi legi.

Chiar daca la prima vedere cele doua contracte se aseamana cel putin pentru ca din incheierea lor nu rezulta o noua persoana juridica ele au un continut diferit si finalitati diferite.

I.

Daca in contractul de asociatiune in participatiune doar asociantul este cunoscut tertilor, putand tratat cu acestia in nume propriu, iar asociatii nu sunt cunoscuti tertilor, in asociatia infiinatata potrivit Legii nr.15/1990, in principiu toate partile contractante pot tratat cu tertii, in limitele obligatiilor fiecaruia, asumate prin contract, toti putand fi cunoscuti de terti.

II.

In cazul asociatiunii in participatiune este suficient ca asociantul sa fie comerciant, asociatul putand fi si persoana fizica necomerciant sau persoana juridica fara scop lucrativ.

Asociatia prevazuta de Legea nr.15/1990 poate fi infiintata doar prin asocierea unei regii autonome sau societati comerciale, toti partenerii contractului avand calitatea de comerciant in sensul disp.art.1 al.2 al Legii nr.26/1990 privind Registrul Comertului : " In sensul prezentei legi, comerciantii sunt persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste " .

III.

Dupa cum rezulta din disp.art.34 ale Legii nr.15/1990, contractul fiind incheiat pentru realizarea unor activitati in comun, fiecare asociat va trebui sa contribuie la realizarea activitatii economice comune convenite, urmand ca rezultatele acestei activitati sa fie impartite in functie de contributia fiecaruia. In cazul asociatiunii in participatiune activitatea o presteaza doar asociantul - comerciant - care acorda o participare la beneficiile si pierderile unor operatiii comerciale asociatului, proportional aportului de bunuri sau capital al acestuia din urma.


b) Contractul de inchiriere sau subinchiriere a unui spatiu comercial

Contractele de inchiriere sau de subinchiriere a spatiilor comerciale sunt uneori intalnite in practica disimulate sub forma asociatiunii in participatiune.

Inchirierea spatiilor comerciale se poate face doar in urma licitarii acestora - conform prevedererilor Hotararii Guvernului 1228/1990 si Hotaririi Guvernului nr.140/1991 (modificata si completat prin HG 279/92). Cele doua metodologii nu se exclud, ci sunt complementare, fapt ce rezulta prin art.11 HG 140/91 care subliniaza ca prevederile sale se completeaza cu cele ale Metodologiei aprobate prin H.G. 1228/1990.

Contrar altor opinii exprimate in literatura de specialitate, apreciem ca regula aplicabila inchirierii spatiilor comerciale proprietatea statului sau a societatilor comerciale cu capital de stat o constituie organizarea de licitatii in acest scop, posibilitatea inchirierii fara o licitatie prevazuta in art.19 si 26 ale Metodologiei aprobate prin H.G. 1228/1990 ramanand o exceptie.

Aceasta concluzie rezulta fara posibilitate de dubiu din textul art.1 al H.G. 140/1991 : " Toate (s.n.) subunitatile comerciale din comertul interior si turism, cu capital de stat, precum si unitatile de productie, prestatoare de servicii sau sectiile disponibile cu destinatie de birouri, apartanand regiilor autonome infiintate prin decizii ale prefecturii si Primariei municipiului Bucuresti, care vor fi atribuite in locatia gestiunii sau inchiriate persoanelor fizice sau juridice, romane sau straine, vor fi scoase la licitatie directa ".

Fata de formularea legala, rezulta ca inchirierea sau atribuirea in locatie de gestiune a subunitatilor cu capital de stat se realizeaza dupa scoaterea acestora la licitatie, sistem care constituie regula: exceptiile au un camp restrans de aplicare, fiind expres si limitativ prevazute de lege.

Probabil acesta este si motivul pentru care, folosind drept paravan contractul de asociatiune in participatiune, in unele cazuri este evitata obligatia tinerii licitatiei in vederea inchirierii spatiului comercial. In mod similar, un contract de asociatiune in participatiune poate disimula o subinchiriere a unui spatiu comercial. Dupa cum se desprinde din continutul cadru al contractului de inchiriere prevazut de anexa nr.6 la Metodologia concesionarii, inchirierii si locatiei de gestiune, " subinchirierea in tot sau in parte a bunului inchiriat sau cesiunea contractului de inchiriere unui tert sunt permise numai cu acordul prealabil scris al locatorului si cu respectarea conditiilor si optinerea aprobarilor cerute pentru inchiriere ".

Asadar, si pentru subinchiriere ar trebui organizata o licitatie. Pentru evitarea parcurgerii tuturor formalitatilor in acest sens si pentru evitarea posibilitatii ca alt comerciant ( decat cel cu care partea doreste sa faca afaceri) sa castige licitatia, se recurge la sistemul infiintarii unei asociatiuni in participatiune, pentru care nu sunt prevazute atatea formalitati.

Chiar daca partile contractante fac trimitere la art.251-256 ale codului comercial, intitulandu-si contractul ca fiind de " asociatiune in participatiune ", in contractul respectiv pot sa nu se regaseasca obligatiile specifice unui asemenea contract, ci sa aiba cu totul alt continut.

Intr-o asemenea situatie, in caz de litigiu, cand partile au calificat contractul incheiat de ele in mod eronat (fie din eroare, fie cu intentia clara de a eluda norme legale imperative - ca in cazul inchirierii spatiilor comerciale ), determinarea corecta a categoriei particulare de contract careia ii apartine revine instantei de judecata. Instanta califica contractul potrivit dispozitiilor legale, " dupa intentia comuna a partilor contractante " (art.977 cod civil) , luand totodata in considerare si natura obligatiei caracteristice sau esentiale ce constituie obiectul contractului, precum si modalitatile executarii contractului.

Cand calificarea indicativa efectuata de parti prin intitularea contractului " contract de asociatiune in participatiune " ( prin referire directa la prev.art.251-256 cod comercial) urmareste defapt disimularea unei tranzactii ilicite - in cazul nostru eludarea normelor legale imperative referitoare la inchirierea spatiilor comerciale -, instanta isi va exercita atributia suverana a recalificarii contractului, constatand cauza ilicita si nulitatea acestuia.

D. UTILITATEA ACTUALA

1. Cel mai evident avantaj al asociatiunii in participatiune este simplitatea constituirii, intrucat se poate constitui pentru una sau mai multe operatiuni comerciale sau chiar pentru un comert intreg, doar prin semnarea contractului de catre asociati, fara a mai parcurge lungul sir al formalitatilor necesare in cazul infiintarii unei societati comerciale.

Totodata, prin supletea contractului - forma, intinderea si conditiile asociatiunii in participatiune fiind lasat la latitudinea partilor, fara a se stabili de lege un contract-cadru in acest sens, care sa incorseteze in anumite tipare si limite vointa celor ce vor s-o realizeze -, aceasta forma de asociere ofera un dinamism si o orientare mai elastica in derularea operatiunilor comerciale, conditii esentiale intr-o economie de piata.

De exemplu, in cazul modificarii obiectului de activitate al unei societati comerciale, se va proceda la modificarea corespunzatoare a contractului de societate si a statutului societatii. Pentru aceasta va fi reluata intraga procedura referitoare la respectarea conditiilor de forma si de publicitate prevazute pentru infiintarea lor (art.153 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale) : autentificarea actului de modificare a contractului de societate sau a statutului, autorizarea acestei modificari de instanta in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea, publicarea modificarii in Monitorul Oficial etc.

In cadrul asociatiunii in participatiune, incheierea contractului se poate realiza prin simplul acord de vointa al partilor, fara alte formalitati. De asemenea, aceasta forma de asociere permite si necomerciantilor participarea la beneficiile unei activitati comerciale, in baza aportului de fonduri banesti sau de bunuri.

Astfel, decizia nr.745/5.VII.1994 (nepublicata), pronuntata de sectia civila si de contencios administrativ a Curtii de Apel Cluj, se pronunta asupra capacitatii juridice a consiliului local de a incheia contracte de asociere cu agenti economici.

In speta, Prefectura Judetului Cluj a cerut anularea a doua din deciziile Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, prin care acesta se asociase cu agenti economici.

Dintre motivele pentru care s-a cerut anularea acestor decizii mentionam : prin aceste decizii se aproba participarea consiliului local la realizarea unor fapte de comert, asa cum sunt definite de art.3 si 4 ale Codului comercial si nu la realizarea unor lucrari de interes comun, in sensul prevazut de art.21 al Legii nr.69/1991; contravin dispozitiilor art.8 al Codului comercial, care prevede ca statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comerciant.

Prin decizia sus mentionata, Curtea de Apel Cluj a decis ca principiul specialitatii capacitatii civile a persoanei juridice, consacrat prin dispozitiile art.34 al Decretului nr.31/1954 este aplicabil si comunei. Continutul capacitatii acesteia este stabilit prin dispozitiile art.21 al Legii nr.69/1991, din examinarea carora rezulta ca ii sunt recunoscute consiliului local numeroase atributii in domeniul economic si, in cadrul acestuia, in sfera activitatilor comerciale, printre care : lit."g" - administrarea domeniului public si privat al comunei, exercitarea drepturilor prevazute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a infiintat ; lit."h" - infiintarea agentilor economici de interes local, concesionarea sau inchirierea de servicii publice, participarea la societati comerciale; lit."k" - instituirea normelor orientative pentru regiile autonome sau societatile comerciale pe care le infiinteaza ; lit."s" - asigurarea libertatii comertului si a concurentei loiale; lit."x" - asocierea cu agenti economici din tara si din strainatate, fara ca prin infaptuirea vreuneia din activitatile legale, mai sus mentionate, consiliul local sa dobandeasca si calitatea de comerciant.

Rezulta ca hotararile de asociere cu agenti economici au fost emise in conformitate cu atributiile legale ale consiliului local si sunt conforme scopului persoanei juridice, fiind legale si in raport cu dispozitiile art.34 al Decretului nr.31/1954. Nici prin participarea la societati comerciale (art.21 lit."h" din Legea nr.69/1991) ca asociat sau ca actionar, nici prin participarea la contracte de asociere in vederea efectuarii de activitati comerciale de interes comun, comuna nu dobandeste calitatea de comerciant. In primul caz, calitatea de comerciant o are o societate comerciala infiintata (art.1 al Legii nr.31/1990, art.1 al Legii nr.15/1990). In cel de-al doilea caz, calitatea de comerciant, o are agentul economic cu care s-a realizat asocierea si tot acesta incheie si actele de comert necesare realizarii activitatii de interes comun sau exploatarii lucrarilor de interes comun.

2. Dupa cum rezulta din textul art.251 si 252 Cod comercial, asociantul trebuie sa fie comerciant sau societate comerciala, iar asociatul poate fi atat comerciant, cat si necomerciant. Asadar, calitatea de asociat la o asociatiune in participatiune o poate avea si o institutie bugetara sau o asociatie ori fundatie fara scop lucrativ. Intrebarea care se pune este daca intre o institutie bugetara, pe de o parte, si o asociatie constituita in baza Legii nr.21/1924, pe de alta parte, se poate incheia un asemenea contract de asociatiune in participatiune, in care asociantul sa fie asociatia fara scop lucrativ, stiut fiind faptul ca, in conformitate cu dispozitiile art.40 din Legea nr.21/1924, asociatiile pot infiinta intreprinderi, in conditiile prevazute in acest text. In situatia analizata, legea impune ca asociatia sa-si constituie in prealabil o societate comerciala, prin care va putea desfasura orice operatiune comerciala mentionata ca obiect de activitate in actul constitutiv, cu conditia ca activitatea societatii comerciale sa aiba caracter accesoriu in raport cu activitatea asociatiei si totodata sa aiba legatura cu scopul acesteia. Intre societatea comerciala astfel constituita, in calitate de asociant, si institutia bugetara, in calitate de asociat, se poate incheia un contract de asociatiune in participatiune.

3. O alta posibilitate de infiintare a unei asociatiuni in participatiune ar fi aceea intre un inventator(necomerciant) si o societate comerciala sau comerciant persoana fizica.

Inventatorul, obtinand brevetul de inventie care, potrivit art.2 al Legii nr.64/1991, este titlul de protectie pentru inventie, conferind titularului sau de drept exclusiv de exploatare, pe durata de valabilitate a acestuia, are interesul sa puna in aplicare, sa fructifice inventia sa. In cazul in care inventatorul nu detine sumele necesare pentru exploatarea inventiei si pentru a nu ajunge in situatia acordarii de catre Tribunalul municipiului Bucuresti a unei licente obligatorii pornind de la imposibilitatea titularului brevetului de a-si justifica inactiunea pentru aplicarea sau insuficienta aplicare a inventiei (art.49 al Legii nr.64/1991), intre inventator si comerciant ar putea interveni un contract de asociatiune in participatiune.

Contributia inventatorului ar fi brevetul de inventie, cu dreptul sau exclusiv de exploatare, iar cea a comerciantului fondurile necesare exploatarii efective a inventiei, sau conditiile in care aceasta sa poata fi fructificata. In felul acesta ar fi respectate si prevederile art.39 al Legii nr.64/1991 : " Drepturile patrimoniale cuvenite inventatorului se stabilesc pe baza de contract " - in cazul nostru, contractul de asociatiune in participatiune, care va cuprinde, prin negocierea partilor, si drepturile patrimoniale ale fiecarei parti contractante. Pierderile urmeaza a fi suportate la fel, procentual, de ambele parti contractante, proportional beneficiilor stabilite a reveni fiecaruia.

4. In sfarsit, dar nu ca ultima posibilitate de asociere in sensul celei tratate in prezentul articol, am mai mentiona si fructificarea unei economii. Astfel, un necomerciant, persoana fizica, detinand un fond banesc, pentru a-l spori, poate sa-l depuna la o banca in scopul obtinerii dobanzii, dupa cum il poate imprumuta, unui comerciant tot cu scopul obtinerii unui profit (Judecatoria Oradea, sent.civ. nr.3809/17.V.1993, nepublicata) sau poate sa constituie o asociatiune in participatiune cu un comerciant. In acest fel, posesorul unei sume de bani, necomerciant, isi poate fructifica economiile prin aportul acestuia la o asociatiune in participatiune constituita pentru una sau mai multe operatiuni comerciale ale unui comerciant. Necomerciantul contribuie deci cu suma de bani necesara derularii unor operatiuni comerciale a caror efectuare constituie aportul comerciantului. Partea de beneficii ce revine fiecareia din partile contractante este stabilita prin contract. Problema ce se ridica in cazul necomerciantului este ca acesta, chiar daca are posibilitatea obtinerii unor beneficii mult mai mari decat dobanzile pe care le-ar putea obtine in cazul depunerii economiilor la o banca, suporta riscul afacerii, intrucat, potrivit art.251 Cod comercial, comerciantul ii acorda, in schimbul sumei de bani aduse ca aport, " o participatiune in beneficiile si pierderile " operatiunilor comerciale pentru care au infiintat asociatiunea in participatiune.


Practica Judiciara in materie Comerciala - Vol. I

1.

Potrivit art.254 cod com., participantul intr-o asociatiune in participatiune nu poate cere lichidarea asociatiei, fiindca el nu are nici un drept de proprietate asupra lucrurilor aduse in asociatie, ci numai un drept de creanta fata de proprietarul fondului de comert; are insa dreptul de a cere darea socotelilor cu privire la capitalul conferit si la beneficiile si pierderile realizate. (C.Ap.Buc. s.I,dec.com.29 din 13 Martie 1940).

2.

Ceea ce diferentiaza in mod substantial o societate de o asociatie in participatie este faptul ca, in prima exista constituirea unui fond social sau comun, distinct de patrimoniul asociatilor si autonom, care este substratul personalitatii juridice proprie societatii, pe cand in cea de a doua, lipsita de o atare personalitate, se releva numai imixtiunea unui bun al asociatului in fondul asociantului, fara ca sa rezulte un fond comun, astfel ca se constituie un simplu raport obligatoriu intern, fara reflexe externe. ( Trib. Ilfov II com., sent. 22 din 15 ianuarie 1938, P.R. 1938, III, 173 ).

3.

Asociatia in participatie se deosebeste de societatea in nume colectiv prin caracterul ocult al ei, de unde rezulta ca in asociatia in participatiune nu poate fi vorba de firma, sediu, semnatura si capital social, care toate presupun raporturi juridice intre o entitate distincta de fiinta asociatilor si tertele persoane. ( Trib. Falticeni, sent. 2 din 1925 ).

4.

Potrivit art.254 cod. com. participantul intr-o asociatiune in participatiune nu poate cere lichidarea asociatiei, fiindca el nu are nici un drept de proprietate asupra lucrurilor aduse in asociatie, ci numai un drept de creanta fata de proprietarul fondului de comert; are insa dreptul de a cere darea socotelilor cu privire la capitalul conferit si la beneficiile si pierderile realizate. (C.Ap.Buc. P.R. 1941, III, 61).

5.

In principiu, instanta judecatoreasca careia i se cere inscrierea firmei unei asociatiuni mutuale de asigurare este datoare a observa daca regulile privitoare la constituirea si functionarea asociatiunii sunt indeplinite in conformitate cu dispozitiunile codului comercial. In speta, asociatiunea mutuala de asigurare constiutita in forma societatii in nume colectiv, trebuie sa indeplineasca si formele prevazute in art. 260 cod.com. pentru considerentele: a) ca textul de lege enunta o regula generala si aplicabila asociatiunilor constituite in orice forma ar fi ele si b) daca acest text ar avea in vedere numai asociatiunile constituite sub forma unei societati anonime, era superfluu ca legiuitorul sa edicteze o dispozitiune de doua ori, din moment ce aceste reguli sunt prevazute si sub capitolul constituirii societatilor anonime (Trib.Rm.Sarat, Jurnal din 7 septembrie 1928).


Serviciile noastre sunt disponibile in Bucuresti, Prahova (Ploiesti, Campina, Sinaia, Breaza), Constanta dar si in alte zone din Romania.

Cabinet Avocat Munteanu Ioana

Adrese:

Bucuresti - Str. General Berthelot nr 55
Campina - str. 1 Decembrie 1918 nr.19, Bl. R59, ap.28
Breaza - str. Jupan Neagoe Draghicescul nr. 6
Ploiesti - Ploiesti

Telefon: +4 0-744 630 778
FAX: +40-344 105 047
E-mail: ioana2u@yahoo.com