Pagina principala - The Law Office .ro            -    Asistenta Juridica si reprezentare Avocat: Ploiesti, Campina, Sinaia, Breaza - Prahova si Bucuresti

Tribunalul ...................

Dosar comercial ...../........

T: ...............


NOTE DE SEDINTA

depuse de reclamanta BC S.A.

I. Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant al S.C.R Ltd. a Custodelui RN (“Receiver”) - art.161 C.proc.civ.


Intrucat nu s-a facut in nici un fel dovada drepturilor si obligatiilor pe care le are persoana numita “Receiver”, potrivit legii engleze, ne vom raporta la doua institutii cunoscute in dreptul nostru - sechestrul judiciar si administratorul - care se apropie cel mai mult de institutia “Receiver-ului”, astfel:

1. - ipoteza sechestrului judiciar

In dreptul nostru, scopul instituirii sechestrului judiciar este de a organiza pastrarea, paza si administrarea bunurilor in litigiu. In cazul in care se admite cererea, bunul sechestrat se incredinteaza unei persoane numita sechestru judiciar, ca si masura care se ia.

Potrivit art.596 al.3 si 4 C.proc.civ., sechestrul va putea face toate actele de conservare si administratie, va putea sta in judecata in numele partilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai dupa o prealabila abilitare a autoritatii care l-a numit.

In speta, aceste cerinte legale nu sunt indeplinite, pentru urmatoarele motive:

- din actele depuse la dosar reiese ca prin Decizia Curtii din Gibraltar din data de ...................... RN a fost numit “Receiver” pe bunurile societatii, si a primit de la instanta un mandat special si limitat - pct.3 :”Custodele sa aiba libertatea de a lua masurile pe care le considera necesare, si in particular sa numeasca o persoana adecvata drept agentul sau in Romania sau altundeva, in scopul expres de a lua in posesie fizica iahtul “PA”, acostat in Portul ................, Romania.

In consecinta, Custodelui RN nu i s-a acordat dreptul de a reprezenta in instanta societatea; pentru o asemenea reprezentare el ar fi trebuit sa aiba o prealabila abilitarea din partea instantei care l-a numit (a se vedea si pct.4 din Decizia Curtii).


2. - ipoteza administratorului

Potrivit art.35 din Decretul nr.31/1954 persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale, actele facute de aceste organe, in limitele puterilor ce le-au fost conferite, fiind actele persoanei juridice insesi. Deci persoana juridica este titulara capacitatii de exercitiu, dar punerea in valoare a acestei capacitati se face prin organele de conducere, legal investite.

In afara regimului general mentionat, dispozitiile Legii nr.31/1990 instituie si obligatii speciale in sarcina administratorului. In primul rand, potrivit art.41 el este indatorat sa execute personal functia de a reprezenta societatea, daca i s-a conferit aceasta imputernicire. Dreptul de substituire prin alt mandatar nu exista decat daca i s-a acordat in mod expres. In calitate de reprezentant al societatii, administratorul are dreptul sa stea in instanta ca reclamant sau ca parat in numele entitatii colective si poate imputernicii in acest scop un avocat, numai daca i s-a acordat in mod expres acest drept (Capatana - Societatile comerciale, pag.199).

Vom observa deci in primul rand ca dreptul administratorului de a reprezenta societatea trebuie sa-i fie conferit expres, puterea de reprezentare fiind distincta de puterea de a administra societatea (caci reprezentarea nu este esenta mandatului, ci doar natura lui).

Pe de alta parte, dreptul de reprezentare nu poate fi transmis altei persoane, conform art.41, decat daca acesta facultate i-a fost acordata administratorului in mod expres.

Or, asa cum am mai aratat, Custodele RN a primit din partea Curtii din Gibraltar un mandat special si limitat la luarea in posesie fizica a iahtului, si nicidecum nu i s-a acordat facultatea de a reprezenta societatea in raporturile cu tertii, mandatul sau fiind limitat la administrarea acestui iaht. De asemenea, Curtea din Gibraltar nu a acordat Custodelui RN nici dreptul de substituire prin alt mandatar ci numai dreptul de a numi un agent care sa se ocupe de luarea in posesie a vasului.


In concluzie, deoarece Custodele RN nu poate reprezenta societatea R Ltd., cererea de interventie este formulata de o persoana fara legitimare procesuala activa, impunandu-se anularea ei ca urmare a admiterii exceptiei procedurale a lipsei dovezii calitatii de reprezentant a Custodelui.


_________________________________________________________________________________________________________________________

Pagina principala - The Law Office .ro            -    Asistenta Juridica si reprezentare Avocat: Ploiesti, Campina, Sinaia, Breaza - Prahova si Bucuresti


TRIBUNALUL CONSTANTA

Dosar nr........./...........

CONCLUZII SCRISE

formulate de reclamanta BC S.A.



Reclamanta BC S.A. a formulat cerere la Tribunalul Constanta impotriva paratului P Z pentru ca instanta, pe baza probelor administrate in cauza in contradictoriu cu paratul, sa dispuna instituirea SECHESTRULUI ASIGURATOR asupra iahtului “P A”, proprietatea paratului, nava aflata in Portul Constanta. S-a solicitati instituirea sechestrului pana la plata sumei de .............. dolari SUA, reprezentand credit si dobanzi aferente garantate de catre parat in solidar cu debitorii principali si neachitate de catre acestia reclamantei.

Temeiul de drept al actiunii il constituie dispozitiile art. 907-908 Cod comercial cu trimitere la art. 910-911 Cod comercial si 597 Cod procedura civila, care se completeaza cu dispozitiile Legii 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

In cauza au formulat cereri de interventie in interes propriu UST si S.C R Ltd. prin RN.


I. Actiunea reclamantei este admisibila, pentru urmatoarele motive:


1. Dovada existentei creantei reclamantei impotriva paratului, a actiunii de fond si a insolvabilitatii paratului


Reclamanta a aratat ca la data de ............. a acordat un credit in valoare de ............. dolari SUA debitorilor ...................... , ............................ si ................ , credit garantat de catre parat in calitate de fidejusor prin contractul de garantie incheiat cu reclamanta la aceeasi data. In dovedirea sustinerilor sale reclamanta a depus la dosar contractul de credit si contractul de garantie.

Intrucat din totalul sumei debitorii au restituit o singura rata si dobanda aferenta acesteia la data de .............., iar de la acea data nu s-a mai efectuat nici o plata, la .............. reclamanta a notificat debitorii si garantii, punandu-i in intarziere (vezi Notificarea depusa la dosar) iar la data de ................ reclamanta a depus actiunea principla in pretentii la instanta din Pireu - a se vedea actiunea principala depusa la dosar.


2. Cautiunea - conditie de admisibilitate a sechestrului


In cauza, instanta, facand aplicarea dispozitiilor art. 907 Cod comercial, a obligat reclamanta la depunerea unei cautiuni in valoare de 15% din pretentiile solicitate.

Obligatia legala a depunerii cautiunii a fost implinita de reclamanta prin prezentarea si depunerea la dosarul cauzei a Scrisorii de Garantie emisa la data de ............ de catre Banca Comerciala “.................. ”, in valoare de ............ dolari SUA.


3. Admisibilitatea actiunii avand ca obiect sechestru asigurator asupra unei nave, pentru o creanta comerciala


Art. 890 pct.2 Cod comercial stabileste ca apartin jurisdictiei comerciale:

“actiunile de revocare sau confirmare a sechestrului unei nave, chiar daca a fost cerut si insituit in temeiul unei creante civile”.

Prin art. 907 Cod comercial “partea interesata intr-o actiune comerciala va putea ca deodata cu intentarea actiunii sa ceara aplicarea sechestrului asigurator” aupra navei maritime.

In materie comerciala, spre deosebire de regulile dreptului comun cuprinse in art.591 si urm. C.proc.civ., nu a fost stabilita o reglementare distincta pentru sechestrul asigurator si respectiv pentru sechestrul judiciar, astfel ca art.907 Cod comercial roman se refera la o unica masura asiguratorie de sechestru pe care o denumeste “sechestrul navei”.

Evitarea abuzurilor si reglementarea uniforma a dreptului de a sechestra o nava a format obiectul preocuparilor Comitetului Maritim International, anume la Amsterdam in 1949 si apoi la Neapole in 1951 - cand s-a procedat si la intocmirea proiectului Conventiei adoptata la Bruxelles in 1952.

Potrivit Conventiei de la Bruxelles din 1952 o nava purtand pavilionul unui stat semnatar poate fi sechestrata de instantele oricareia dintre statele contractante, daca este vorba de o creanta maritima, in sensul art.1 lit a-q.

Dar, in acelasi timp, Conventia din 1952 nu inlatura posibilitatea de a se proceda la sechestrarea unei nave, aflata intr-un anumit port, potrivit legislatiei statului in care se afla portul.

Sunt in continuare incidente dispozitiile art. 890 pct.2 Cod comercial mai sus citate. In acelasi timp, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr.91/1995 sunt modificate dispozitiile art.907-908 Cod comercial, dar numai in sensul ca in intelesul acestor articole asupra navelor maritime se poate institui numai masura sechestrului asigurator, iar nu si a sechestrului judiciar. ( D.Clocotici - Revista de Drept Comercial nr.7-8/1996)

De altfel, posibilitatea sechestrarii unei nave de catre instantele romanesti este confirmata si de dispozitiile art.152 din Legea 105/1992; textul nu face distinctie intre creante comerciale, maritime sau de alta natura.


4. Competenta teritoriala a instantei romane in aplicarea sechestrului



Art.152 din Legea 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat prevede ca: “ instantele din Romania pot sa dispuna, la cerere, masuri asiguratorii in cazuri urgente, spre a ocroti drepturi, interese sau bunuri ce au legatura cu jurisdictia lor, chiar daca nu sunt competente, potrivit dispozitiilor prezentului capitol, sa solutioneze in fond procesul in vederea caruia sau in cursul caruia masurile sunt necesare”. In acelasi sens sunt si disp. art.46 din regulile de procedula arbitrala. Se deroga astfel de la regula care consacra prorogarea legala a jurisdictiei competente sa judece cererea principala, pentru acele cereri accesorii sau incidentale ( S.Zillberstein - Procesul civil international).


Legea 105/1992 reprezinta dreptul comun in materia raporturilor juridice de drept international privat, dar un drept comun special care se completeaza cu dispozitiile Codului civil, comercial, procedura civila, ca legi generale. Mai mult decat atat, in masura in care reglementari generale isi afla sediul in afara Codurilor, bineinteles ca in completarea Legii 105/1992 se vor aplica acele reguli generale.


Din alt punct de vedere, distinctia intre competenta in dreptul international privat exclusiva a instantelor noastre si cea facultativa prezinta importanta; astfel:

Art.19 C.proc.civ. prevede ca partile pot conveni prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care, potrivit legii, au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de art.13,14,15, si 16. Rezulta ca instanta sesizata cu o cerere, in cazul competentei facultative, cum este cauzul in speta de fata, poate solutiona cauza chiar daca nu a fost competenta, in cazul in care paratul nu a invocat in termen exceptia de incompetenta, ceea ce inseamna ca in acest fel a devenit competenta.

Vointa partilor cu privire la competenta in dreptul international privat nu este valabila in cazul competentei exclusive, ci numai in cazul competentei facultative. Vointa partilor poate sa fie expresa sau tacita. Astfel, daca reclamantul porneste actiunea, in cazul competentei facultative, la instanta unui alt stat decat cel ale carui instante sunt competente este prezumat ca a ales competenta instantelor acestuia. Paratul care se prezinta, in aceasta situatie, in fata instantei sesizata fara a ridica exceptia de incompetenta, este, de asemenea, presupus ca a acceptat competenta acelei instante.

In speta, paratul nu numai ca nu a ridicat acesta exceptie, dar nici nu ar fi putut sa o faca, avand in vedere ca renuntase la acest drept prin insusi contractul de garantie semnat cu reclamanta (a se vedea ultimele doua paragrafe din contract).


5. Legea aplicabila


In judecarea cererii reclamantei, instanta urmeaza sa faca distinctie intre normele juridice care tin de procedura si cele care tin de dreptul material (fond) si in consecinta sa aplice lex processualis fori si respectiv lex causae, dupa cum urmeaza:

- aspectele de drept procedural (ordinatoria litis) ale desfasurarii procesului vor fi reglementate de legea forului, in speta legea romana, potrivit disp.art.159 al.1 din Legea 105/1992;

- obiectul actiunii - este supus legii fondului raportului juridic (lex causae), in speta legea greaca, potrivit disp.art.160 din Legea 105/1992.


6. Situatia juridica a iahtului asupra caruia se solicita instituirea sechestrului - bun aflat in averea debitorului parat


- Paratul a dobandit in proprietatea sa iahtul asupra caruia se solicita infiintarea sechestrului asigurator prin contractul de vanzare-cumparare incheiat la data de 02.06.1989, depus la dosarul cauzei. S-a mai depus la dosar dovada ca ulterior cumpararii iahtului, acestuia i s-a modificat denumirea din ............... .... in PA.

Ulterior, paratul a procedat la simpla inregistrare a iahtului pe numele societatii R Ltd., o societate infiintata in Gibraltar al carei unic asociat este paratul. Reclamanta a facut dovada calitatii de unic asociat a paratului PZ la R Ltd. prin Declaratiile de incredere date de cei doi detinatori publici ai celor 100 de parti sociale ale societatii, si anume .................................. .

Aceasta inregistrare a proprietatii personale pe numele unei societati “off-shore” care nu a desfasurat niciodata activitati comerciale s-a realizat de catre parat in scopul evident al protejarii vasului de viitoare urmariri ale creditorilor personali. Este o practica frecventa pe plan international prin care se incearca fraudarea creditorilor prin inregistrarea averii personale pe societati fictive, combatuta de instantele judecatoresti prin nerecunoasterea existentei societatilor respective (teoria “corporate veil” se aplica in state ca Franta, Africa de Sud, Statele Unite ale Americii s.a.) si pe cale de consecinta calificarea regimului juridic al bunului ca apartinand debitorilor persoane fizice asociati in aceste “societati”. Facem mentiunea ca aceasta “ridicare” a “valului corporatiei” se realizeaza de catre instante in cele mai multe din cazuri in litigii avand ca obiect aplicarea sechestrului asupra navelor maritime.

De altfel, aceasta teorie isi gaseste corespondenta in dreptul romanesc in institutiile abuzului de drept - frauda la lege si frauda creditorilor precum si in teoria inexistentei societatii comerciale in lipsa vointei asociatilor de a desfasura activitati comerciale in scopul obtinerii de castiguri (lipsa lui “affectio societatis”).

- Ceea ce este insa esential de a fi retinut de catre instanta este faptul ca in cauza nu s-a facut in nici un fel dovada contrarie celor sustinute si dovedite de catre reclamanta cu privire la proprietatea asupra iahtului. Un eventual transfer de proprietate asupra iahtului de la parat catre societatea R Ltd. ar fi trebuit sa se reflecte fie in capitalul social al societatii, fie in patrimoniul acesteia. Ori, din evidenta Registrului de Comert din Gibraltar (act depus la dosar) rezulta ca si in prezent capitalul social al R Ltd. este in valoare de numai 100 lire sterline in timp ce valoarea de cumparare a iahtului, asa cum rezulta ea din contractul de vanzare-cumparare, este de ............. dolari SUA, ceea ce inseamna ca iahtul nu a fost inclus in capitalul social.

In acelasi timp, nici paratul si nici intervenientii nu au prezentat nici un fel de inscris (contract, factura) care sa ateste transferul de proprietate asupra iahtului din patrimoniul paratului in patrimoniul societatii.


- Acordarea creditului de catre BC S.A. in anul 1995 debitorilor ............................................. , societati apartinand de asemenea paratului P Z, s-a realizat in contextul pozitiei financiare deosebite la acea data a paratului, detinator al unui adevarat imperiu maritim format din peste 150 de nave inregistrate pe A H Ltd, unde paratul detinea 99% din actiuni.

Reclamanta si-a asigurat creditul acordat prin garantii primite de la parat, si anume o garantie directa de la Societatea A H Ltd. dublata de o garantie personala a paratului. In Declaratia semnata de parat in favoarea bancii, declaratie ce insotea contractul de garantie, paratul a inclus intre bunurile sale personale si iahtul PA, sub pavilion britanic, inregistrat in Gibraltar, paratul insusi facand abstractie de societatea R Ltd. pe care o considera desigur fictiva si recunoscand astfel dreptul sau de proprietate asupra iahtului.

Pozitia de proprietar al iahtului este reconfirmata de acesta la data de .................... cand da o noua Declaratie bancii, prin care recunoaste ca este adevaratul si singurul proprietar al iahtului, bun destinat exclusiv folosintei paratului si familiei sale.

Calitatea paratului de proprietar al iahtului este recunoscuta de altfel in lumea afacerilor maritime, fapt dovedit in cauza prin articolele din publicatia “...................... ”, cea mai raspandita in acest domeniu. De remarcat in acest sens este recunoasterea expresa a acestei calitati si de catre intervenienta UST, care prin reprezentantii sai afirma ca iahtul urmarit de creditorii americani este “proprietatea personala apartinand armatorului grec falit P Z ”.


- In cauza fiind aplicabile dispozitiile Legii grecesti in ce priveste obiectul actiunii, si anume infiintarea sechestrului asigurator, instanta trebuie sa retina urmatoarele:


Potrivit art.10 din Codul civil grecesc (dispozitii de drept international privat), societatile straine proprietare de iahturi de placere al caror sediu real este in Grecia (intrucat aici isi desfasoara efectiv activitatea) dar care nu sunt infiintate potrivit dispozitiilor legii grecesti, sunt considerate ca ne-existente iar patrimoniul lor este considerat ca apartinand asociatilor lor.


In acest sens s-a pronuntat Curtea Suprema din Grecia, in Plenul sau - decizia nr. ........ S-a depus la dosar decizia instantei de fond din Corfu nr.................., data in respectarea deciziei Curtii supreme mai sus amintite (in speta este vorba chiar de o societate britanica).


Din actele depuse la dosar rezulta ca sediul real al lui R Ltd. era in Grecia, deoarece societatea era condusa efectiv din Grecia, unde isi avea domiciliul asociatul unic si unde se gasea iahtul, si de asemenea este evident ca societatea a fost infiintata de P Z fara respectarea formalitatilor de infiintare impuse de Legea greaca (art.10 Cod civil).

In consecinta, din acest punct de vedere, legea greaca considera societatea R Ltd. ca inexistenta iar paratul P Z, in calitatea sa de asociat unic, este considerat proprietarul bunurilor societatii, in speta iahtul P A (a se vedea in acelasi sens si practica engleza - Lloyd’s Law Reports).


II. Cu privire la cererile de interventie in interes propriu formulate de UST Co. of New York si S.C. R Ltd. prin RN


Reclamanta a solicitat respingerea cererilor de interventie pe calea exceptiei lipsei interesului in acestea ca cereri principale.


In masura in care promovarea oricarei forme procedurale nu asigura nici un folos practic celui care a recurs la ea vom spune ca este lipsita de interes.


a) Desi din pozitia ei de creditor al paratului, UST ar avea interesul aplicarii unei masuri asiguratorii de conservare a bunului pana la momentul valorificarii creantei sale, intervenienta, incalcand orice logica fireasca, s-a opus cu vehementa instituirii de catre instanta a sechestrului asigurator. Intervenienta nu si-a justificat in nici un fel pozitia procesuala. Promovarea cererii de interventie in interes propriu prin care UST a solicitat respingerea masurii asiguratorii solicitata de reclamanta nu poate fi fundamentata decat pe un interes nelegitim cum ar fi acela de a fi singurii creditori care isi valorifica creanta, in detrimentul dispozitiilor legale care reglementeaza ordinea de preferinta a creditorilor la urmarirea bunurilor.


b) Exceptia lipsei interesului in cererea de interventie a S.C. R Ltd. prin RN este invocata pe aceleasi argumente, iar respingerea ei se justifica cu atat mai mult cu cat coniventa dintre cele doua interveniente in fraudarea altor creditori a fost cat se poate de fatisa, intervenientele declarand expres in fata instantei ca au interese comune.



Pentru toate motivele invocate in prezentele concluzii scrise solicitam admiterea actiunii principale si instituirea sechestrului asigurator asupra iahtului P A, aflat in Portul Constanta, cu respingerea cererilor de interventie formulate in cauza.

_________________________________________________________________________________________________________________________

Pagina principala - The Law Office .ro            -    Asistenta Juridica si reprezentare Avocat: Ploiesti, Campina, Sinaia, Breaza - Prahova si Bucuresti


TRIBUNALUL CONSTANTA

Dosar comercial nr. ......./.....


DOMNULE PRESEDINTE


Subscrisa BC S.A. S/A, societate bancara pe actiuni cu sediul in Grecia, Atena, Str. .................. nr. prin mandatar avocat Ioana Munteanu, declaram

A P E L

impotriva Sentintei Civile nr. ............. pronuntata de Tribunalul Constanta la data de ............./....... in dosarul nr. ........, prin care s-a respins cererea de instituire a masurii sechestrului asigurator asupra iahtului “P A” formulata de noi in calitate de reclamanti in contradictoriu cu paratul P Z, proprietarul vasului.

In termen legal vom depune motivele prezentului apel.

In drept, art.282 si urm.Cod procedura civila.


BC S.A. S/A




DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI CONSTANTA

_________________________________________________________________________________________________________________________

Pagina principala - The Law Office .ro            -    Asistenta Juridica si reprezentare Avocat: Ploiesti, Campina, Sinaia, Breaza - Prahova si Bucuresti


DOMNULE PRESEDINTE


Subscrisa BC S.A. S/A, societate bancara pe actiuni cu sediul in Grecia, Strada ............... nr. prin mandatar avocat Ioana Munteanu , chemam in judecata pe paratul P Z, cu domiciliul in Grecia, Pireu, ............. si cu resedinta temporara in ......................., pentru ca pe cale de


ORDONANTA PRESEDINTIALA


sa dispuneti masura opririi plecarii iahtului “P A”, sub pavilion Gibraltar, din portul Constanta, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii de sechestru asigurator.


Motivele actiunii:


1. La data de ............ paratul, in calitate de fidejusor, a garantat creditul in valoare de ................ de dolari SUA si dobanda aferenta acestuia, credit acordat de noi in baza contractului de credit incheiat la aceeasi data cu debitorii principali ...............................

Restituirea creditului si a dobanzilor aferente urma sa sa faca esalonat in 20 de rate trimestriale, egale ca valoare. Din totalul sumei debitorii au restituit o singura rata si dobanda aferenta acesteia, la data de ................ De la acea data nu s-a mai efectuat nici o plata, astfel incat la data de ........ am notificat pe debitori si pe garanti, punandu-i in intarziere, iar la data de .............. am depus actiunea principala in pretentii la instanta din Pireu.

La data de .................... am introdus la Tribunalul Constanta cerere de instituire a sechestrului asigurator asupra navei cerere ce a fost respinsa prin sentinta civila nr. .............., pe care am atacat-o cu apel.


Avand in vedere ca paratul are in proprietate nava mai sus mentionata, iar aceasta se afla in prezent in Portul Constanta, solicitam instituirea de urgenta a masurii opririi plecarii vasului pana la judecarea definitiva si irevocabila a sechestrului asigurator.


2. Masura opririi plecarii navei se impune a fi instituita si motivat de faptul ca, judecand aceasta masura si pronuntand sentinta civila nr. ..../..... prin care a dispus oprirea plecarii navei, Tribunalul Constanta a hotarat: “retinerea provizorie a navei P A pana la solutionarea cererii de incuviintare a sechestrului asigurator”. Sintagma folosita in dispozitivul hotararii este susceptibila de doua interpretari, fie in sensul ca nava va fi oprita pana la solutionarea pe fond a cererii de sechestru, fie ca aceasta va fi retinuta pana la solutionarea definitiva si irevocabila a aceleiasi cereri.

In acest sens, am solicitat Tribunalului Constanta, pe calea contestatiei la executare (dosar nr. .........../1997) lamurirea intelesului, intinderii si aplicarii dispozitivului hotararii sus mentionate.


Pentru motivele de mai sus solicitam sa dispuneti luarea masurii urgente a opririi plecarii navei din Portul Constanta pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii de sechestru asigurator.


In drept, art.581 Cod procedura civila.




BC S.A. S/A




DOMNULUI PRESEDINTE AL CURTII DE APEL CONSTANTA

_________________________________________________________________________________________________________________________

Pagina principala - The Law Office .ro            -    Asistenta Juridica si reprezentare Avocat: Ploiesti, Campina, Sinaia, Breaza - Prahova si Bucuresti

DOMNULE PRESEDINTE



Subscrisa BC S.A. S/A, societate bancara pe actiuni cu sediul in Grecia, ......................., reclamanta in dosarul comercial nr..../...... avand ca obiect Ordonanta Presedintiala (oprire nava), prin mandatar avocat Ioana Munteanu, in temeiul art.400 cod procedura civila formulam prezenta


CONTESTATIE LA EXECUTARE


care vizeaza Sentinta civila nr. ........... a Tribunalului Constanta, pentru ca instanta care a pronuntat hotararea sa explice “intelesul, intinderea si aplicarea dispozitivului hotararii” in sensul de a preciza daca oprirea navei “P A” s-a facut pana la solutionarea de catre prima instanta a sechestrului asigurator sau pana la soxutionarea definitiva a litigiului (sechestru).

In mod concret, solicitam instantei ca aceasta sa explice sintagma “pana la solutionarea cererii de incuviintare a sechestrului asigurator” care ar fi susceptibila de 2 interpretari: - pana la solutionarea in prima instanta (deci indisponibilizarea s-ar limita pana la momentul pronuntarii unei hotarari de catre Tribunalul Constanta); - pana la solutionarea in apel (deci pana la pronuntarea unei hotarari de catre instanta superioara de control - Curtea de Apel Constanta).

Dat fiind caracterul deosebit de urgent al pricinii, apeland si la principiul simetriei, contestatia vizand acest motiv ar urma sa se solutioneze fara citarea partilor. In ipoteza in care instanta ar aprecia ca o astfel de contestatie la executare ar trebui facuta cu citarea partilor, solicitam mentinerea masurii opririi navei (ca efect al Ordonantei pe care noi o interpretam pana la solutionarea definitiva a sechestrului), pana la termenul cu citare.


In drept, art.400 C.proc.civ.


BC S.A. S/A


DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI CONSTANTA


_________________________________________________________________________________________________________________________
Contact avocat Campina: 0744-630.778

Serviciile noastre sunt disponibile in Bucuresti, Prahova (Ploiesti, Campina, Sinaia, Breaza), Constanta dar si in alte zone din Romania.

Cabinet Avocat Munteanu Ioana

Adrese:
Bucuresti - Str. General Berthelot nr 55
Campina - str. 1 Decembrie 1918 nr.19, Bl. R59, ap.28
Breaza - str. Jupan Neagoe Draghicescul nr. 6
Ploiesti -                           Ploiesti

Telefon: +4 0-744 630 778
FAX: +40-344 105 047
E-mail: ioana2u@yahoo.com